Vi s-a intamplat vreodata sa va doriti foarte mult ceva dar atunci cand s-a indeplinit sa va blestemati zilele, sau sa fiti oarecum dezamagiti? E o intrebare retorica, sunt convinsa ca oricine a patit asta macar o data. Fie ca a fost vorba de o persoana cu care visai sa fii dar cand ati ajuns sa fiti un cuplu ai realizat ca e cosmarul vietii tale sau despre o pereche de blugi ce ti se parea minunata din vitrina dar cand ai ajuns sa o probezi ai realizat ca nu iti sta deloc bine.
Cand eram mai mica imi doream sa nu fiu prea inalta. In viziunea mea asa nu eram o problema pentru niciun baiat, nici macar pentru cei scunzi. Acum la cei 1,60 ai mei parca as mai adauga vreo 10-15 cm.
Un al exemplu ar fi legat de liceul in care sunt. Inca din clasa a 6-a stiam ca voi urma un liceu economic, ma incanta grozav ideea . Si cu ajutorul lui Dumnezeu am intrat exact unde am vrut, A.D. Xenopol. Dupa 4 ani de liceu economic ma declar dezamagita. Aveam cu totul alta parere despre contabilitate. De fapt, ce sa vorbesc de materii, aveam cu toootul alta parere despre viata de liceu. Am avut nenorocul de a da peste niste oameni cu care nu poti discuta, cu gandire superficiala si ipocrizie maxima. In orice caz, nu e dracul asa de negru. Din fiecare materie de specialitate am invatat cate ceva care ma va ajuta in viata. Oricine are nevoie de cateva notiuni elementare ale economiei pentru ca te lovesti de astfel de lucruri, incepand de la credite la banci si terminand cu infiintarea unei afaceri.
Un prieten mi-a povestit ceva legat de acest subiect care m-a amuzat teribil. Cand era student a lucrat la Pizza Hut. Cei de acolo iti dadeau zilnic cate un bon cu care puteai sa-ti cumperi ceva de la ei.Nefiind foarte mare fan pizza isi comanda doar salate. Dupa vreo luna de mancat zilnic salate era satul pana peste cap. Si si-a amintit cum, pe timpul liceului era foarte mare fan al salatelor de la Pizza Hut, si isi dorea sa ajunga candva atat de bogat incat sa-si permita sa manance zilnic asa ceva. Eh, dorinta i s-a indeplinit chiar daca doar pe jumatate.
Mi-am mai adus aminte cum pe la 15 ani asa imi doream nespus de mult sa fiu majora. Sincer, as da orice sa mai am 15 ani. E drept acum pot face lucruri pe care atunci nu prea aveam voie sa le fac, dar nimic nu se compara cu tineretea .
Concluzia ar fi urmatoarea: stai linistit, dorintele ti se indeplinesc, dar nu intotdeauna asa cum ti-ai fi imaginat.
